Tehnologia distruge o generatie de copii care sunt incapabili sa mai
gandeasca de unii singuri sau sa mai empatizeze cu cei din jur, spune
neurologul britanic Susan Greenfield, conform
timesonline.co.uk.
E timpul sa inchidem "mustăria"?
Specialist in afectiunile neurologice, profesorul Greenfield crede ca
generatia noastra se indreapta spre un fel de pierdere in masa a identitatii
personale. Ea numeste acest proces "Scenariul lui Nimeni". Petrecand ore in
sir in fata ecranului, intr-o lume virtuala, bidimensionala, creierul nostru
este supus unei alterari drastice.
Este ca si cum creierul ar fi "amortit" si "decojit" de catre lumea
virtuala, fiind privat de concepte morale, de imaginatie si de consecintele
propriilor actiuni. "Isi vor pierde imaginea de sine, fara sa-si mai dea seama
cine si ce sunt. Nu vor fi Unii, nici Oricine, ci Nimeni", crede Greenfield.
"Nu mi-am pierdut niciodata capacitatea de a cauta si intelege misterele din
jur. Atunci cand fac experiente pe un creier uman in laboratorul meu si o
bucatica din acel creier imi ramane pe unghie, nu pot sa nu ma gandesc: 'Ce
facea odata aceasta portiune de creier? Aducea la viata amintirile iubitei
acelui om? Il ajuta pe acel om sa cânte la pian? Il facea să se mire si sa
se bucure de misterele pe care le are Universul?' ", povesteste aceasta.
Pornind de la aceste intrebari, Greenfield a elaborat o teorie a influentei
IT-ului asupra creierului. Dat fiind timpul pe care tinerii il petrec
uitandu-se intr-un monitor - intre 6 si 9 ore pe zi, ea crede ca mintea
viitoarei generatii se dezvoltă altfel decat cea de acum. "Creierul are o
maleabilitate a lui: este foarte adaptabil, iar o schimbare majoră in mediul
si purtarea noastra are urmari importante", spune ea.
Care ar fi consecintele lumii virtuale asupra gandirii noastre? Inlocuirea
intalnirilor faţă in faţă cu experientele virtuale; o scădere a capacitatii
lingvistice si a imaginatiei vizuale; o atrofiere a creativitatii;
mesaje-text foarte compacte, reduse la strictul necesar al continutului, in
locul verbelor si a structurilor lingvistice care ne creează o gandire
complexă.
Principala temere a neurologului Greenfield este insa ca jocurile pe
calculator vor inlocui - in activitatea mentala - fondul unei persoane sau
actiuni cu simplul ei inveliş sau manifestare.
Spre exemplu - daca scopul unui joc pe computer este sa salvezi o printesa
dintr-un turn, conteaza doar emotia indeplinirii acelui obiectiv. Mai
precis, procesul prin care vei salva printesa, actiunile pe care le vei
indeplini. Ceea ce nu conteaza insa este fondul actiunilor, respectiv
personalitatea acelei printese si motivele pentru care ea a ajuns in turn,
asa cum sunt ele prezentate, de exemplu, intr-o carte de povesti.
In acest mod ajungem sa nu mai putem face legaturi intre diferite evenimente
si persoane, izolandu-ne ca intr-o bulă. Rezultatul final? Incapacitatea de
a mai vedea personalitatea cuiva, caracteristicile sale individuale, lucru
care sta la baza crearii identitatii fiecarui individ. Greenfield
avertizeaza ca aceasta izolare da dependenta si ne schimba gandirea.
Dacă până acum statutul nostru era evidentiat in special prin obiectele pe
care le detineam (casa, masina, nivel profesional etc), impactul tehnologiei
asupra tinerei generatii ar putea-o transforma intr-o multime de oameni care
nu vor mai dori sa fie "Cineva", ci "Oricine". Mai exact, vor fi acei oameni
care aleg intentionat sa-si piarda originalitatea, individualismul intr-o
identitate colectiva, intr-un extremism politic sau religios care trateaza
oamenii drept o masa uniforma, nu o aglomerare de personalitati, dorinte si
idei diferite.
"Fundamentalismul inseamna distrugerea individualitatii si preferinta pentru
o colectivitate uniforma. Daca aceasta identitate colectiva va invinge,
atunci sentimentul general va fi cel de furie si frustrare continua. Cam cum
se intampla in romanul '1984' al lui George Orwell", a mai adaugat
cercetatorul Greenfield.
|
